ARDEIUL - BOLI FUNGICE

Ciclul bolii:
Boala se răspândește prin conidii, care produc un miceliu sticlos și translucid atunci când germinează. Miceliul pătrunde în celulele frunzelor (parenchimul) prin stomate. Conidioforii ies prin stomate, rezultând simptomele caracteristice de "mucegai pulverulent". Boala infestează de obicei ardeiul în regiunile calde, uscate sau umede. Se dezvoltă optim la 20-30°C și la 70-80 % umiditate relativă.

Ciclul bolii:
Sclerotinia crește pe sau lângă suprafața solului și poate ataca orice parte a plantei.

Boala pornește de la scleroți, care persistă în sol timp de până la trei ani.

Temperatura optimă pentru dezvoltarea bolii este de 21-25°C. Umiditatea ridicată și umiditatea liberă sunt esențiale pentru apariția focarelor. Odată ce planta este infectată, boala se va dezvolta chiar dacă temperaturile scad.

 

Control
Se recomandă măsuri preventive, deoarece tratamentul curativ nu funcționează.

a) Controlul chimic:
Se utilizează fungicide specifice.

b) Controlul biologic:
Coniothyrium diplodiella

c) Practici de cultivare

• Evitarea umidității ridicate și temperaturilor scăzute în culturile din sere și folosirea unei ventilații adecvate.
• Folosirea unui cadru de plantare pentru a facilita aerisirea culturii.
• Aplicarea cu atenție a îngrășămintelor cu azot.
• Distrugerea plantelor infectate și reziduurilor vegetale din zonele infestate.
• Tratarea rănilor de tăiere (folosiți extracte de plante pentru a îmbunătății starea plantelor)
• Nu se includ rapița și floarea-soarelui în sistemul de rotație a culturilor.

 

 

 

MUCEGAI CENUȘIU

Agenți patogeni: Botryotinia fuckeliana (de Bary) Whetzel (Botrytis cinerea)

Gama de gazde:
Botrytis poate infecta numeroase culturi horticole și lemnoase.

Importanță:
O boală importantă a ardeiului, care poate amenința viabilitatea culturii prin niveluri ridicate de infestare.

 

Simptome:
Agentul patogen este transmis prin aer sau se răspândește prin apă și pătrunde în plante prin răni.
Cel mai important simptom este prăbușirea țesuturilor vii, cum ar fi frunzele, tulpinile tinere și florile. Pe frunze apar leziuni de necroză moale. Florile sunt acoperite de mucegai cenușiu. Tulpinile dezvoltă leziuni necrotice. Această necroză împiedică circulația sevei, ceea ce duce la ofilirea și, în cele din urmă, la moartea țesuturilor de deasupra petei.
 Fructele se infectează prin intermediul tulpinilor sau prin contactul cu solul, florile sau frunzele infectate. Simptomele tipice includ, de obicei, pete circulare moi, de culoare maro deschis, care pot acoperi întregul fruct. Pe țesuturile moarte apar conidiofori gri.

Ciclul bolii:
Botrytis cinerea poate persista în sol și în resturile de plante. Germinarea sporilor este favorizată de condițiile umede (umiditate relativă > 80%) și de temperaturile relativ scăzute. Intervalul optim de temperatură este între 18 și 23°C, deși ciuperca devine activă la temperaturi de peste 0°C.

Acesta poate pătrunde în plante prin (micro)leziuni, dar poate infecta și direct.

 

Tratament:
Se recomandă măsuri preventive, deoarece tratamentul curativ nu funcționează.

a) Controlul chimic:
Utilizarea de fungicide sistemice, combinate cu produse de contact în cazul unor infestări grave. Aveți grijă să evitați rănirea plantei la recoltare.

Deoarece rezistența se poate dezvolta rapid, alternați fungicidele.

b) Practici de cultivare

• Evitarea umidității ridicate și a temperaturilor scăzute în culturile din sere și folosirea unei ventilație adecvată.
• Folosirea unui cadru de plantare pentru a facilita aerisirea culturii.
• Aplicarea cu atenție a îngrășămintelor cu azot.
• Tratarea rănilor de tăiere (folosiți extracte de plante pentru a îmbunătății starea plantelor)
• Distrugerea plantelor infectate și a reziduurile vegetale din zonele infestate.

 

 

 

PUTREGAIUL ALTERNARIEI FRUCTELOR

Agenți patogeni: Alternaria alternata (Fr.) Keissler

Gama de gazde:
Alternaria spp. este un agent patogen al mai multor culturi horticole.

Importanță:
Infecția duce la putrezirea internă a fructelor. Ciuperca poate provoca, de asemenea, infecții secundare; în acest caz, la vârf apar pete negre, putrede, cu inele concentrice, care se răspândesc spre exterior. Această ciupercă infectează mai ales prin conidii. Sporii sunt de culoare închisă, lungi și pluricelulare. Se divid ușor și se transmit pe calea aerului.

 

Simptome:
Ciuperca atacă mai întâi țesutul placentar, semințele și suprafața internă a fructului. Agentul patogen pătrunde în fruct în timpul înfloririi, prin intermediul tubului polenului. Dacă tubul polenului rămâne deschis după înflorire, infecția poate apărea în orice moment în timpul sezonului de creștere. Soiurile cele mai vulnerabile la atacul agentului patogen sunt cele cu stilul deschis.

În cazul în care condițiile de mediu sunt optime pentru dezvoltarea agentului patogen, sporii pot pătrunde în plantă prin orice deschizătură sau prin stigmat sau resturile acestuia. Infecțiile încep la înflorire, iar simptomele pe fructele infectate apar sub forma unor pete gri închis sau necrotice pe interiorul ovarului, pe țesutul placentar și pe semințe. Petele de pe ovar sunt, de obicei, leziuni mici, adâncite, cu o margine ascuțită și de formă neregulată. Semințele dezvoltă pete brune de diferite dimensiuni. Țesutul placentar se înnegrește pe o parte.

 

Ciclul bolii:
Ciuperca persistă sub formă de conidii sau miceliu pe reziduurile vegetale. Se transmite, de asemenea, prin semințe și poate ataca chiar și răsadurile din răsadnițe.
 Sporii de Alternaria sunt prezenți peste tot în aer. Pentru a putea pătrunde în fructe, au nevoie de o umiditate relativă ridicată, care creează condiții optime pentru germinare și dezvoltarea miceliului. Intervalul optim de temperatură este cuprins între 12 și 20°C.

 

 

Controlul:

a) Controlul chimic:

• Aprovizionare suficientă cu Ca. Evitați excesul de azot.
• Utilizarea de fungicide sistemice de la înflorire.
• Folosiți substanțe de tratare a semințelor.

b) Controlul biologic:

Utilizarea de produse antagoniste, care conțin ciuperci competitive pentru a împiedica reproducerea acestora.

c) Practici de cultivare

Evitarea temperaturilor ridicate și a umidității relativ ridicate în sere, deoarece acestea favorizează epidemiile. Cultivați soiuri mai puțin sensibile.

 

 

DAMPING OFF (Amortizarea creșterii)

Agenți patogeni: Pythium ssp, Rhizoctonia ssp, Fusarium ssp, Verticilium ssp, Sclerotinia ssp.

Gama de gazde:
Acești agenți patogeni extrem de polifagi sunt prezenți în sol și în semințe. 

Importanță:
Pythium spp. sunt Oomicete care pot provoca pagube extrem de grave la ardeiul din răsadniță. Rhizoctonia spp. (Basidiomycetes) apare mai rar.

 

Simptome:
Simptomele principale sunt umezirea și oprirea creșterii plantelor tinere.
Alte simptome includ pete maro pe gâtul plantelor tinere, aproape de suprafața solului, care împiedică apa și nutrienții să ajungă în părțile superioare, ceea ce distruge plantele. Gulerul rădăcinilor devine subțire și moale, iar răsadurile mor.

 

Ciclul bolii:
Activitatea fungică este facilitată de factori precum prezența materiei organice, umiditatea ridicată și un nivel scăzut de lignificare. Ciupercile infectează, de asemenea, solul.

 

Tratament
a) Controlul chimic:

• Se aplică un tratament fungicid pentru semințe.
• Adăugați fungicide în apa de irigare în straturile fierbinți, imediat după semănat și la răsărire.

b) Practici de cultivare

• Aerisiți răsadnițele și evitați condițiile umede.
• Folosiți transplanturi puternice și sănătoase, cu o dezvoltare echilibrată a rădăcinilor și lăstarilor.

 c) controlul biologic:

Utilizați antagoniști precum Trichoderma sau Coniothyrium.

 

VERTICILLIUM WILT

Agenți patogeni: Verticillium dahliae Kleb.

Gama de gazde:
Principalele gazde sunt Capsicum frutescens (SUA) și Capsicum annuum (UE). Infestează, de asemenea, un număr mare de alte specii cultivate.

Răspândire:

Importanță:
Verticillium se transmite prin sol. Temperatura optimă a solului pentru infecție este de 12-13°C, cu o temperatură a aerului de 19-23°C. Este o boală vasculară, agentul patogen înfundând fasciculele vasculare ale plantelor. Temperatura optimă pentru producerea conidiilor este de 25-28°C.

Verticillium provoacă focare grave în zonele calde. Acesta infectează rareori plantele în condiții de climă moderată, daunele sale fiind limitate la culturile cultivate pe soluri dense.

Simptome:
Primele simptome apar prin ofilirea și răsucirea frunzelor vechi. Pe măsură ce boala avansează, frunzele se îngălbenesc și cad. Agentul patogen invadează floemul și întrerupe transportul sevei, ceea ce duce la întunecarea fascicolelor.
 O ofilire unilaterală este un simptom caracteristic, deoarece agentul patogen infectează doar o parte din fascicole.

La apariția focarelor, în jurul bazei tulpinilor și a rădăcinilor, precum și în solul înconjurător, se poate observa o mulțime de miceliu alb. În cazul în care miceliul este vizibil cu ochiul liber, cea mai bună soluție este distrugerea plantei și a solului din jur.

În miceliu se găsesc scleroți rotunzi, de culoare maro-roșcat deschis sau maro închis, de dimensiuni asemănătoare semințelor de varză. Infecția provoacă ofilirea, care este, de obicei, primul simptom pe care îl detectează cultivatorii. Fructele și ramurile vor fi infectate doar atunci când ating solul. Atunci când este infectat târziu în sezon, se poate observa ruginirea unilaterală a fructelor.

 

Ciclul bolii:
Buboiul/Mușuroiul sudic este o boală comună a ardeilor în regiunile calde și umede din întreaga lume. Temperatura optimă pentru dezvoltarea bolii este de 30-35°C. Simptomele sunt mai severe în timpul perioadelor de secetă. Solurile acide și excesul de azot favorizează dezvoltarea bolii.
 Fungii persistă mult timp în sol, fiind un saprofit eficient, iar scleroții au o rată de supraviețuire ridicată în condiții nefavorabile.

 

Tratament
a) Controlul biologic:

Folosiți antagoniști precum Trichoderma, încorporați în sol înainte de plantare. Produsele Coniothyrium pot controla eficient răspândirea.

b) Practici de cultivare

• rotația culturilor (câmp)
• prevenirea/evitarea condițiilor de mediu care favorizează agentul patogen.