Acest modul se referă la următoarele fructe cu sâmburi

• Cerasus avium - Cireș
• Cerasus vulgaris - Vișin
• Armeniaca vulgaris - Caisă
• Prunus domestica - Prun
• Persica vulgaris - Piersic

CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE

Etapele de viață ale fructelor cu sâmburi:

Stadiul de creștere:
Creștere vegetativă înfloritoare după plantare, până când planta devine productivă. În acest stadiu, se poate forma coroana și se poate stimula creșterea rădăcinilor.

Etapa productivă:

Pe lângă creșterea vegetativă, domină un caracter productiv. Aici, echilibrul dintre creștere și formarea fructelor trebuie să fie proporțional.

• Echilibrul în producție poate fi menținut prin modificarea factorilor perturbatori, cum ar fi nutrienții și aprovizionarea, precum și povara mugurilor.

Stadiul de scădere a producției:

• Creștere într-o măsură mai mică
• Slăbirea productivității generative
• Etiolarea treptată a părților productive
• Senescență
• Etiolare

Ciclurile biologice anuale:

Stadiul de repaus vegetativ:

De la toamnă la primăvară.

Repausul vegetativ relativ are următoarele etape: repaus inițial, repaus înnăscut și repaus forțat. Starea de repaus vegetativ înnăscut al anumitor plante este un factor determinant foarte important pentru continuarea vieții plantei. Ieșirea din starea de repaus vegetativ este declanșată de creșterea temperaturii și a fotoperioadei. Dacă primăvara sosește târziu, atunci speciile de fructe cu sâmburi vor fi ieșit deja din starea de repaus vegetativ înnăscut, datorită schimbărilor de fotoperioadă. Încălzirea va avea loc atunci în timpul stării de repaus forțat.

Stadiul vegetativ:
de la apariția mugurilor până la căderea frunzelor

• prefoliere
• germinare
• înflorire
• foliație
• dezvoltarea fructelor
• diferențierea mugurilor
• maturarea fructelor
• defoliere

Fazele fenologice importante:

Explozia mugurilor: după perioada de repaus vegetativ, este prima activitate activă a vieții, începutul vizibil al proceselor de dezvoltare. Ritmul și forma sunt caracteristice speciei, dar depind și de efectele mediului.

Înflorirea: ultima fază de dezvoltare a organelor generative (maturitate sexuală), perioadă caracteristică fiecărei specii și codificată genetic, dar care poate varia considerabil datorită factorilor de mediu. Pentru procesul de înflorire, anumite fenofaze sunt strâns legate de pragurile și nivelurile de căldură (valoare permanentă).

Foliație: este faza în care apar și cresc părțile asimilatoare (frunze, muguri), ca o activitate intensivă de susținere a vieții, care este influențată de o combinație de factori interni și externi. Dacă formarea suprafeței de asimilare este întârziată (prin îngheț, restricție de apă), atunci asimilarea nutriției și fotosinteza vor fi reduse, iar planta va fi mai puțin viguroasă.

Dezvoltarea fructelor: este perioada de după încolțirea fructelor, în care fructele cresc în greutate, volum și diametru, datorită diviziunii și extinderii celulelor.

Diferențierea mugurilor: este un proces histologic care are loc după recoltare, până în stadiul de repaus vegetativ. În conul de înmulțire al mugurilor crește activitatea de diviziune celulară, cu transformarea treptată a părților vegetative în muguri de floare. În inducerea formării florilor, carbohidrații joacă un rol foarte important. Orice proces tehnologic de producție care crește producția de carbohidrați (de exemplu, un frunziș sănătos, multe ore de soare) va favoriza înflorirea.

Maturarea fructelor: se bazează pe o secvență de modificări biochimice. Factorii specifici fiecărei specii în parte vor determina dezvoltarea unor caracteristici cum ar fi colorarea și duritatea pulpei fructului, raportul zahăr-acid, conținutul de substanță uscată, compușii aromatici. Există anumiți factori care modifică maturarea, de exemplu caracteristicile locului de producție, anumite elemente de tehnologie de producție, randamentul culturilor și anumiți factori fiziologici, cum ar fi viteza de creștere a frunzelor de fruct.

Defoliere: înseamnă diminuarea treptată a proceselor vitale și a ritmului biologic al pomilor fructiferi cu sâmburi. Este rezultatul unor schimbări externe (de mediu) și al unor factori ereditari. Este o pregătire pentru perioada de repaus vegetativ.