FRUCTE CU SÂMBURI - BACTERII

Prezență și importanță:
Galia coroanei dăunează mai ales puieților din pepiniere și arborilor tineri, provocând pierderi economice semnificative. Atacă frecvent speciile de fructe cu sâmburi, materialele de înmulțire, vița de vie, arborii ornamentali și dicotiledonatele, cum ar fi floarea-soarelui, geraniul și dalia. Plantele care prezintă gale (tumori) pe rădăcini sau pe gulerul rădăcinilor trebuie distruse. Este interzisă vânzarea plantelor cu gălbejiri. Agentul patogen se transmite strict prin sol și atacă numai prin răni. Boala se dezvoltă de obicei în timpul sezonului de creștere. În perioada de repaus vegetativ, dezvoltarea galelor este întreruptă, în timp ce procesele vegetative și absorbția de nutrienți o favorizează. Bacteria este transferată din galele moarte în sol, unde rămâne infecțioasă ani de zile. Galele blochează transportul apei și al nutrienților în fasciculele vasculare ale rădăcinilor, ceea ce duce la leziuni grave.

Simptomele și alte tulburări care provoacă simptome similare:
Bacteria produce gale pe rădăcini și pe guler. La început, apar noduli mici, de mărimea unui bob de mazăre, de culoare albă, care se dezvoltă rapid. Ulterior, aceștia cresc, se estompează, mor și se dezintegrează, devenind treptat maro închis. Copacii infectați se ofilesc și mor. Dezvoltarea vegetativă și generativă este împiedicată. Agentul patogen preferă solurile umede și bogate în nutrienți.

Ciclul de viață:
Bacteriile în formă de tijă trăiesc singure sau formează lanțuri scurte. Arobacterium tumefaciens nu produce spori. Celula este înconjurată de mucus. Infecțiozitatea tulpinii izolate este foarte variabilă și poate fi detectată numai în galele tinere. Celulele bolnave diferă de cele sănătoase prin faptul că se reproduc într-un mod neobișnuit.

Controlul:
Nu este ușor să controlezi Cancerul bacterian. Deoarece infectează în mod obișnuit rănile, orice metodă care reduce numărul de răni de pe rădăcini și de pe gulerul rădăcinilor va favoriza succesul controlului. Ca o soluție parțială, solul și materialul de înmulțire pot fi dezinfectate înainte de plantare. Nu există un tratament pentru această infecție, astfel încât prevenirea este extrem de importantă. Plantele provenite din zone infestate nu ar trebui să fie utilizate. Este interzisă vânzarea arborilor cu gale. Pepinierele ar trebui să-și verifice puieții pentru depistarea bolii.

FOCUL BACTERIAN LA CAISE

Denumirea agentului patogen: Erwinia amylovora

Prezență și importanță:

Focul bacterian este cauzat de bacteria Erwinia amylovora (Burill) Winslow et al. Aceasta atacă 129 de specii de plante aparținând la aproximativ 33 de genuri din familia Rosaceae.

Boala este deosebit de importantă în livezile tinere. Scoarța lăstarilor și a ramurilor devine moale și întunecată. Crăpăturile și rănile exsudă un exsudat bacterian. Agentul patogen pătrunde în țesutul frunzelor prin răni și deschideri naturale, se deplasează spre pețiol prin nervurile frunzelor și de acolo în fasciculele vasculare ale lăstarilor. Vârfurile lăstarilor tineri se îndoaie în formă de cârlig. Florile bolnave devin maro și negre. Din floare, bacteria invadează tulpina și atacă fructele în curs de dezvoltare. Infecția fructelor este frecventă, mai ales după ploi abundente și grindină. Bacteria patogenă este prezentă și în țesutul vegetal cu aspect sănătos al florilor, frunzelor și fructelor asimptomatice. Agentul patogen iernează sub scoarța crăpată a crengilor, ramurilor și trunchiurilor infectate sau în rănile canceroase și începe să se reproducă acolo în primăvară, înainte de înflorire. Focul bacterian se răspândește prin polen, insecte, ploaie, vânt, păsări și activitatea umană.

Boala este prezentă în aproximativ 40 de țări din întreaga lume.

În Ungaria, a fost detectat în 2019 în portaltoi Mirabolan și în portaltoi altoiți pe Mirabolan ca un nou dăunător. Boala apare de obicei în anii umezi și ploioși.

Controlul:

Controlul mecanic preventiv prin îndepărtarea lăstarilor care prezintă semne de infestare. Pulverizarea anuală în repaus cu cupru (având în vedere perioada în care speciile de fructe cu sâmburi sunt sensibile la cupru). Îndepărtarea vârfurilor de lăstari infectați atunci când apar.

CIURUIREA BACTERIANĂ A PRUNULUI

Denumirea agentului patogen: Pseudomonas mors-prunorum, Pseudomonas mors-prunorum pv. persicae Prunier (în piersic).

În timpul traducerii, vă rugăm să adăugați informațiile relevante din țara dumneavoastră.

Gama gazdă: cireșe, prune, vișine, caise, piersici, migdale.

Prezență și importanță:
O boală comună a fructelor cu sâmburi, care afectează în special cireșele, vișinele și prunele. Este prezentă în cea mai mare parte a Europei, cele mai grave cazuri fiind raportate în Anglia. Rata de deteriorare a florilor și a lăstarilor poate ajunge la 20-60%. Pierderile de randament pot fi la fel de grave. În livezile tinere, mortalitatea parțială sau totală a pomilor poate duce la daune economice grave.

Simptomele și alte tulburări care provoacă simptome similare:

Simptomele apar cel mai adesea în jurul mugurilor și pe crenguțe. Crenguțele infectate adesea nu reușesc să se dezvolte, iar lăstarii tineri se ofilesc.

Ciclul de viață:
Deoarece bacteria moare până la mijlocul verii, aceasta poate fi izolată doar în timpul iernii și primăverii. Pseudomonas mors-prunorum este o bacterie în formă de tijă, cu o lungime de 2,5 µ și o lățime de 0,5 µ, care se deplasează cu ajutorul unor flageli polari. Aceasta infectează plantele prin răni, dar în sezonul de toamnă este capabilă să pătrundă și prin cicatricile frunzelor și să se înmulțească în fasciculele vasculare. Primăvara, agentul patogen este transferat din celulele canceroase în părțile tinere, unde persistă ca epifită. Toamna, înainte de căderea frunzelor, când vremea este umedă și aerul este umed, bacteria se înmulțește și infectează planta. În timpul iernii, atacă mugurii și țesuturile înconjurătoare, provocând moartea acestora în primăvară.

Controlul:
Programarea corectă a tăierii la sfârșitul primăverii poate reduce semnificativ riscul de infecție. Trebuie evitate rănile inutile ale plantelor. Sigilarea rănilor plantelor favorizează formarea rapidă a calusului și, astfel, reduce probabilitatea de infectare. Pulverizarea repetată cu substanțe chimice care conțin cupru la căderea frunzelor și atunci când copacul este în repaus vegetativ va reduce, de asemenea, riscul de infecție. Numărul de bacterii care se înmulțesc pe suprafața frunzelor poate fi redus semnificativ prin această metodă.

DECLINUL BACTERIAN

Organism ocazional: Pseudomonas syringae van H.

Gama gazdă: caise, piersici, cireșe, prune, migdale, mere, pere.

Pseudomonas syringae declanșează un proces de îmbolnăvire foarte rapid. Distrugerea bruscă se numește apoplexie ("atac cerebral") în limbajul cotidian. În timpul lunilor de vară, bacteria trăiește pe suprafața ramurilor și a frunzelor fără a provoca simptome, dar în toamna ploioasă se poate înmulți și poate pătrunde în cambium prin răni. Ofilirea din primăvară este rezultatul unei infecții din timpul iernii. Țesutul cortical putrezit este înlocuit de răni canceroase în forme deschise sau închise. Tulpina este cea mai sensibilă la infecția bacteriană care poate fi declanșată de despicarea scoarței ca urmare a înghețului. Pomii de 8-10 ani sunt cei mai sensibili la boala apoplexiei.

Simptome:

Deteriorarea țesutului cortical poate fi observată cu dificultate din exterior, dar o secțiune transversală arată clar deteriorarea, deoarece este maro și are un miros neplăcut. În astfel de cazuri este frecventă curgerea de rășină.

Ciclul bolii:
Deoarece bacteria se infectează prin răni, infecțiile încep, în general, de la locurile de tăiere. Decadența apare primăvara sau la începutul verii. Efectele fiziologice joacă, de asemenea, un rol important în declanșarea apoplexiei, alături de factorii patologici. Prezența ciupercii Leucostoma cincta afectează în mare măsură gravitatea bolii. Această ciupercă slăbește planta și oferă spațiu pentru răspândirea bolii.

Controlul:
Profitați de tăierea de primăvară târzie. Este esențial să se sigileze rănile și să se sterilizeze uneltele de tăiere. Trunchiurile trebuie să fie lăsate intacte. Pulverizarea cu substanțe chimice care conțin cupru la căderea frunzelor și la sfârșitul iernii va reduce, de asemenea, riscul de infecție.